Rolul climatic al curentilor oceanici

In afara influentelor standard, proprii fiecarei zone climatice, pe care le exercita suprafetele acvatice asupra atmosferei, în functie de traseele curentilor oceanici, suprafetele acvatice oceanice pot fi, azonal, mai calde sau mai reci decât suprafetele acvatice si continentale invecinate. Curentii oceanici au un rol climatogen deosebit. Importanta lor pentru clima si deci pentru dezvoltarea vegetatiei, faunei, a stratului de sol si în ultima instanta a dezvoltarii societatii omenesti din ariile continentale invecinate depaseste uneori importanta hidrologica a acestor curenti, astfel incat, in unele tratate de geografie fizica, curentii oceanici sunt studiati la factorii dinamici ai climatului si nu in partea de hidrologie. Oricum, in climatologie este necesara analiza lor din punct de vedere climatogenetic. read more

Repartitia geografica a principalelor componente ale bilantului radiativ caloric

Pentru ca valorile temperaturii medii anuale ale suprafetelor acvatice si continentale, se pastreaza
în general constante de la an la an, rezulta ca valorile medii anuale ale bilantului caloric pe total planeta,
deci al sistemului Pamant-atmosfera este 0.
• Bilantul radiativ al suprafetei terestre reprezinta rezultatul tuturor schimburilor de energie
radianta care au loc la nivelul suprafetei terestre. Este considerat ca diferenta dintre radiatia primita
(radiatia solara directa, radiatia solara difuza, contraradiatia atmosferei ) si radiatia cedata sau emisa (albedoul
suprafetei terestre, radiatia terestra).
• Bilantul radiativ al atmosferei este dat de diferenta dintre aportul radiativ caloric ( radiatia
solara directa, difuza si radiatia terestra) si pierderile de caldura realizate prin intermediul
contraradiatiei atmosferei si a radiatiei trimise de atmosfera în spatiul cosmic.
• Bilantul radiativ total al planetei rezulta din însumarea bilantului radiativ al suprafetei
terestre cu cel al atmosferei si este egal cu 0. read more

Erving Goffman: copilaria

Erving s-a nascut in 1922, in Mannville, iar 4 ani mai tarziu, s-a mutat cu familia s-a in Dauphin. Familia Goffman era una modesta, insa Erving nu parea afectat de acest lucru. Un alt lucru de care nu parea a fi preocupat era religia. In comunitatea din care facea parte, religia ocupa un loc deosebit de important. Se tineau slujbe in mod frecvent, insa niciuna din acestea nu erau slujbe pentru evrei, ci erau doar pentru celelalte confesiuni. Avand in vedere faptul ca vorbim de perioada interbelica, cand era prezent antisemitismul, lipsa slujbelor pentru evrei e justificabila. Dar, cum am mai spus anterior, Erving Goffman nu parea sa simta lipsa acestor evenimente. Inca din copilarie si pana la maturitate, Erving nu a aratat vreun interes in ceea ce priveste religia. read more

Dezvoltarea durabila in turism

Conceptul de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-economica, al caror fundament il reprezinta asigurarea unui echilibru intre aceste sisteme socio-economice si elementele capitalului natural. Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este, cu siguranta, cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) in raportul “Viitorul nostru comun”, cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland: “dezvoltarea durabila urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi”. read more

Tipurile de regim hidrologic

Tipurile de regim pericarpatic sunt caracteristice raurilor din regiunile de dealuri subcarpatice piemontane si de podis si campii care inconjoara inelul carpatic, unde efectele zonalitatii latitudinale se resimt, dar nu in masura celor altitudinale.

Tipul pericarpatic vestic este raspandit in vestul tarii si sudul Olteniei. Prezinta intensa instabilitate a regimului de iarna cand se formeaza 35-40% din volumul scurgerii anuale. Sunt frecvente viiturile de iarna nivopluviale si pluviale care au frecventa pana la 60-70%, ce favorizeaza excesul de apa in sol pe suprafete mari. Dupa apele mari de primavara care se produc in februarie, cu frecventa de 60%, urmeaza ape scazute de primavara care se termina odata cu aparitia viiturilor din lunile mai-iunie. Urmeaza ape mici de vara-toamna, iar la inceputul sezonului rece apar din nou viituri pluviale. read more

Structura socio-economica a Romaniei

Gradul de participare la activitatea economica este evaluat prin rata de activitate. Gradul de participare, de implicare a populatiei active intr-o activitate economica inregistreaza mari diferentieri spatiale si in timp.

Comparand numai cei doi ani de referinta – 1992 si 2002 se poate observa cu usurinta diferentierile inregistrate in privinta gradului de participare la o anumita activitate economica, inclusa intr-un sector de activitate (structura populatiei active pe sectoare de activitate). read more

Cererea in timp si spatiu a ofertei turistice

Rolul determinant al conditiilor naturale in manifestarea caracterului sezonier al cererii favorizeaza existenta mai multor tipuri de oscilatii, in raport cu momentul sau momentele de maxim ale ofertei naturale.

O prima categorie o reprezinta localitatile sau zonele in care activitatea se concentraza intr-o singura perioada (sezon), ca urmare a faptului ca oferta intruneste maximum de cerinte o singura data pe an si pe o durata limitata. Acest tip de sezonalitate este specific, pentru tara noastra, litoralului, unde cererea se concentreaza in intervalul mai-septembrie cu un maxim in perioada 15 iulie-15 august, in celelalte luni ale anului solicitarile fiind sporadice (pentru tratament) sau lipsind complet. read more

Savana si stepele africane

Savana este de cele mai multe ori interpusă între pădurea ecuatorială şi pădurea luminoasă de tip miombo, fiind străbătută de galerii. Savana este specifică climatelor subecuatoriale cu sezoane secetoase alternând cu sezoane cu pluviozitate bogată. Cele mai tipice savane sunt în nordul Angolei, centrul statului Congo, în Gabon şi în ţările Guineii Superioare, din Nigeria până în vestul continentului. read more

Geografia in perioada moderna

Aceasta perioada poate fi plasata cronologic intre a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si sfarsitul secolului al XIX-lea.

In aceasta perioada apar preocupari ale unor ganditori privind explicarea unor fenomene sociale prin intermediul cadrului geografic, ca de exemplu, variatia locala a numarului populatiei depinde de conditiile de mediu. read more