Desi multi spun ca in suceava nu prea este ce vizita, nu-i totul chiar atat de adevarat. Au fost acum sarbatorile si mi-am facut nitel timp sa mai hoinaresc prin orasul in care am crescut. Am gasit cateva locuri frumoase si ascunse, locuri de care aproape ca am uitat de cand nu le-am mai vizitat.

Daca ati ajuns vreodata in Suceava, pacat e daca nu ati vizitat cetatea de scaun. Am pornit incetisor, pe jos, cu o mana de prieteni, pe drumul din scari de piatra de langa MC Donalds. In primul rand, mi-am adus aminte de serile racoroase petrecute pe acel drum, in zilele toride de vaza. La adapostul padurii, linistea si racoarea nu mai sunt deloc un moft. Doar susurul apei care se scurge, e cel care mai face putina galagie insa si aceea, ca o piesa de muzica buna.

Bineinteles, suntem sedentari si aproape ca nu mai apucam deloc sa ne plimbam, sa alergam, sa iesim in natura. Astfel, am reusit sa simt putin oboseala dupa ce am numarat in urcare, vreo 400 si ceva de trepte. Nu-i bai ca am ajuns sus, la statuia lui stefan si ne-am bucurat de bancile care surprinzator, nici stricate, nici murdare, inca erau acolo.

Dupa un scurt ragaz, am mai mers doar cativa zeci de metri pentru o vizita la Muzeul Satului Bucovinean. Starea pe care ti-o dau casele din lemn alaturi de toate decoratiile fistichii din interior e unica.

La cetate nu am putut intra si asta nu pentru ca a fost lasata in paragina cu ziduri care stau sa cada ci pentru ca e in renovari de zile mari. Persoanele care ajuta la reconstituire fac o treaba superba si in curand, ne vom bucura de atmosfera unei cetati ca cele din Neamt de exemplu.

Pe voi ce v-a uimit in Suceava?