Tipurile de regim pericarpatic sunt caracteristice raurilor din regiunile de dealuri subcarpatice piemontane si de podis si campii care inconjoara inelul carpatic, unde efectele zonalitatii latitudinale se resimt, dar nu in masura celor altitudinale.
Tipul pericarpatic vestic este raspandit in vestul tarii si sudul Olteniei. Prezinta intensa instabilitate a regimului de iarna cand se formeaza 35-40% din volumul scurgerii anuale. Sunt frecvente viiturile de iarna nivopluviale si pluviale care au frecventa pana la 60-70%, ce favorizeaza excesul de apa in sol pe suprafete mari. Dupa apele mari de primavara care se produc in februarie, cu frecventa de 60%, urmeaza ape scazute de primavara care se termina odata cu aparitia viiturilor din lunile mai-iunie. Urmeaza ape mici de vara-toamna, iar la inceputul sezonului rece apar din nou viituri pluviale.
Tipul pericarpatic sudic prezinta asemanari cu tipul pericarpatic vestic, insa din cauza accentuarii continentalitatii climei se reduce ponderea scurgerii de iarna si creste cea de primavara si de vara.
Tipul pericarpatic transilvan domina in cea mai mare parte din Podisul Transilvaniei. Alimentarea este pluvionivala si se caracterizeaza prin ape mari nivopluviale in luna martie si viituri mai ales in lunile mai-iunie.
Tipul pericarpatic de la curbura reprezina tranzitia intre pericarpatic sudic si estic. Sunt frecvente apele mari de primavara (60-70%) si, de asemenea, viiturile din tipul iernii.
Tipul pericarpatic estic este caracteristic Podisului Moldovei si Subcarpatilor Moldovei pana la altitudini de 700-800m. Se caracterizeaza prin ape mici de iarna, de lunga durata, ape mari nivopluviale in martie, ape scazute de primavara, viituri la inceputul verii si o lunga perioada cu ape mici de vara-toamna.
Tipurile de regim ponto-danubiene sunt prezente in partea estica a tarii. In aceasta zona stratul de zapada fiind redus, frecventa apelor mari de primavara este scazuta. Acestui areal ii sunt caracteristice trasaturi de regim torential, cu viituri. Alimentarea este pluvionivala si in Dobrogea pluvial moderata.
Tipul de regim torential prepontic danubian se aseamana cu tipul pericarpatic sudic, numai ca apele mici de primavara au frecventa foarte redusa.
Tipul de regim torential premaritim dobrogean are un regim puternic dezordonat, cu concentrarea scurgerii in perioada rece a anului si in luna martie. In Dobrogea sudica viiturile apar cu caracter episodic.
